masurarea expunerii
tehnici de masurare a expunerii
pagina principala 
compensarea expunerii
.
Masurarea expunerii utilizand exponometrul aparatului dumneavoastra
Esenta obtinerii unei tehnici de expunere buna si coerenta, este sa se decida care este subiectul actual din scena pe care o fotografiati .. si apoi sa expuneti pentru acela. In acelasi mod in care decideti care este subiectul actual pe care doriti sa se focalizeze camera dumneavoastra, trebuie deasemenea sa decideti care subiect (sau zona a subiectului) este cel pe care il doriti expus corect.
Daca priviti aceasta prima fotografie, nu exista zone intunecate largi sau zone in umbra si nici nu exista sectiuni care sunt luminate puternic in comparatie cu restul. Aceasta imagine are tonuri si culori care sunt toate un fel de ‘medie’.
Nu exista zone largi care sunt foarte luminate sau foarte intunecate. Putinele sectiuni intunecate raspandite aleator sunt mai mult sau mai putin balansate cu sectiunile mai luminoase. Ar trebui sa nu existe nici un aparat foto sau fotograf care sa aiba vreo problema in obtinerea expunerii corecte pentru o scena ca aceasta.
Ce putem zice despre scenele care nu sunt atat de uniform luminate ??
Acum vine partea cruciala .. aruncati o privire la urmatoarea fotografie.
Care este subiectul aici ?? Desigur, cei doi barbati stand in banda de lumina a soarelui. Nu zonele intunecate. Umbrele abia daca formeaza o granita naturala in jurul celor doi barbati si ar trebui sa nu li se permita sa afecteze deloc citirea expunerii.
Trebuie sa expun corect pentru subiectul ales de mine - cei doi barbati - astfel ca ei sa apara nici prea intunecati nici prea luminati in acest aranjament particular. Prin bazarea expunerii mele pe cei doi barbati in lumina soarelui, zonele cu umbra vor deveni forme intunecate.
Metoda mea actuala de expunere pentru acest subiect (barbatii), a fost sa pun aparatul in modul de masurare manual si apoi sa mut aparatul astfel incat sa vada un alt subiect care era complet luminat si am setat expunerea mea in concordanta. In acest exemplu specific, am utilizat masurarea normala cu pondere pe centru, pentru ca aceasta era singura optiune de masurare pentru acel aparat foto.
Daca aparatul pe care l-am utilizat ar fi avut optiune de masurare spot, as fi putut sa o utilizez pentru a masura selectiv zona luminata de soare. As fi putut sa blochez masuratoarea citita fie prin utilizarea modului manual fie prin blocarea exponometrului aparatului pentru unul din modurile auto. Preferinta mea este sa fotografiez intotdeauna in modul manual cand pot, deoarece aceasta imi da cea mai mare sansa de consistenta intre imagini.
In acest caz nu am utilizat masurarea in mod automat in mod intentionat. Zonele largi de umbra ar fi pacalit orice exponometru intern aparatului. Masurarea cu pondere pe centru masoara aproape intreaga scena. Nu are nici un mod de a distinge care este subiectul meu actual. Cu zonele cu umbra dominand in acea fotografie, exponometrul aparatului ar fi dat intregii scene o expunere medie, care ar fi fost prea mult pentru subiectul actual - cei 2 barbati - si ei ar fi fost supra-expusi in mod grosolan. (Chiar masuratoarea matrice poate numai ‘ghici’ care este subiectul si incerca sa expuna corect bazat pe un algoritm.)
De aceea a trebuit sa-mi controlez expunerea - in acest caz blocand o citire relevanta a expunerii in modul manual.
Facand asta, sunt acum in stare sa trag o serie de fotografii, toate expuse corect, si toate consistente.
.
.
lucrul cu digital
Aceste pagini au fost original scrise cu ideea expunerii filmului pentru diapozitive (film transparent).
Filmul pentru diapozitive are foarte putin loc pentru eroare, spre deosebire de filmul negativ (color sau A&N). Daca dumneavoastra, ca fotograf digital abordati masurarea expunerii cu aceeasi gandire ca si un utilizator de film transparent, exista o mai mica probabilitate sa ajungeti la aceeasi frustrare pe care o au utilizatorii de film negativ cand ei se muta prima oara la digital.
Chiar daca exista alte metode disponibile fotografului digital, cum ar fi combinarea de expuneri diferite ca straturi intr-o singura imagine, si prin urmare evitand o gramada de probleme in ce priveste masurarea expunerii, metoda explicata aici ramane o baza esentiala.
Fotografii digitali au un avantaj grozav cu disponibilitatea imediata a histogramei si a afisarii clipitoare a partilor supraexpuse. Acestea sunt doua unelte esentiale pe care fiecare fotograf serios trebuie sa inteleaga cum sa le utilizeze.
Deasemenea, fiecare fotograf serios va trebui sa devina familiar cu Sitemul Zonelor, sau elementelor acestuia. Metoda pe care o descriu aici este o distilare a acestuia. Recomand in mod categoric ca oricine este interesat in intelegerea masurarii expunerii, sa studieze mai amanuntit Sistemul Zonelor.
.
.
Va rog sa notati: pentru simplicitatea explicatiei din aceasta pagina, nu am luat in consideratie tonalitatea sau reflectivitatea zonelor variate, ci doar cum lumina cade in scena si pe subiect. (Luand in considerare reflectivitatea subiectului dumneavoastra si scena, este doar o extindere a acelorasi abordari si proces de gandire, dar nu am vrut sa fac explicatia excesiv de complexa.)
Exista motive specifice de ce nu am utilizat simplu masurarea-auto si nu am modificat compensarea expunerii, ci am ales sa utilizez modul manual.
Altceva de luat in considerare este ca masurarea cu obiective zoom cu diafragma variabila poate fi problematica.
Explic mai mult pe o pagina urmatoare despre cand sa se aleaga intre modurile de masurare pondere pe centru, evaluativa (matrice) si spot.
Mediind citiri variate de tip spot, este o alta metoda alternativa mentionata cateodata - unde veti masura spot zonele intunecate si zonele cu luminozitate mare si apoi veti seta expunerea dumneavoastra ca o fericita medie. In opinia mea, aceasta ar putea functiona cateodata, dar de cele mai multe ori, veti constata ca subiectul dumneavoastra actual va fi totusi sub sau supra-expus - simplu pentru ca expunerea calculata in acest mod este diferita de setarea necesara pentru a expune corect subiectul actual.
Chiar daca doriti sa va asigurati o expunere corecta in situatii complicate prin incadrarea (bracketing) expunerilor dumneavoastra, utilizarea unei metode consistente ca aceasta va asigura ca veti incadra cu o anumita idee specifica in minte si va fi foarte probabil aproape de o expunere corecta in orice caz.
Prin obisnuirea cu un mod specific de masurare si evaluare a expunerilor, dumneavoastra eliminati ghiciri aleatorii si construiti o metoda consistenta si repetabila de masurare precisa si corecta.
.
.